Atac cibernetic asupra frigiderelor supermarketurilor din Europa. De ce se uită experții spre Rusia?

Două atacuri cibernetice majore asupra supermarketurilor din Europa, în doar câteva săptămâni, au scos la iveală vulnerabilitatea infrastructurii critice a UE. Experți în securitate cibernetică avertizează că incidentele ar putea face parte din războiul hibrid dus de Rusia împotriva Europei.

Frigiderele din supermarketuri europene, atacate cibernetic Foto: Profimedia

Frigiderele din supermarketuri din cel puțin nouă state membre au încetat să funcționeze luni, în ceea ce pare a fi o repetare a atacurilor care au lovit magazinele din Franța pe 11 și 12 octombrie. Magazine din Belgia, Luxemburg, Suedia, Germania, Irlanda, Olanda, Estonia, Finlanda și România se numără printre cele afectate, potrivit presei locale și purtătorilor de cuvânt ai lanțurilor vizate.

Cei mai importanți oficiali de securitate ai Comisiei Europene vor analiza incidentele, scrie politico.eu. Comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a descris atacurile drept „o încercare deliberată de a perturba lanțul nostru de aprovizionare cu alimente“.

Identificarea autorului unui atac cibernetic este dificilă și presupune multă incertitudine și grade diferite de probabilitate. Chiar și după încheierea analizei tehnice, guvernele evită adesea să dea public vina pe cineva, din motive politice, diplomatice sau de informații.

„Nu se știe cine se află în spatele acestui atac și este posibil să nu putem afla niciodată“, a declarat un purtător de cuvânt al agenției belgiene pentru securitate cibernetică.

Indiciile duc spre Moscova

După atacuri, mulți analiști au avut în vedere un singur suspect: Rusia.

Alături de Iran, China și Coreea de Nord, Rusia este considerată una dintre cele patru țări care au vizat cel mai des Europa prin atacuri cibernetice susținute de stat. Experții spun însă că tiparul și țintele de data aceasta le exclud pe celelalte trei.

„Credem cu tărie că activitatea ar putea fi atribuită unui grup susținut de statul rus“, a declarat Xavier Bellekens, directorul companiei de securitate cibernetică Lupovis.

Cercetătorii firmei au adunat date despre atacuri asupra unor sisteme-momeală, numite în industrie „honeypots“, care indică un „grup susținut de stat“, a explicat el. Expertiza necesară, de pildă înțelegerea sistemelor de control industrial și a tehnologiei de refrigerare, „nu este banală“, a spus Bellekens.

Serverele folosite împotriva sistemelor-momeală au fost utilizate în urmă cu ceva timp și de grupări rusești, a adăugat el. Faptul că atacurile s-au repetat este un alt element care duce spre Moscova.

Rusia și-a intensificat în ultimele luni campania de război hibrid. Capitalele UE lucrează discret la planuri de răspuns la un eventual atac hibrid major, care ar putea duce la moartea unor cetățeni europeni, un scenariu tot mai probabil.

Strategia hibridă a Kremlinului combină perturbarea serviciilor critice cu presiunea psihologică, fără a depăși pragul unui atac militar deschis.

Andrea Margellati, directorul think tank-ului independent Centro Studi Internazionali din Roma, spune că un atac asupra infrastructurii de zi cu zi, precum sistemele de refrigerare din supermarketuri, înseamnă mai mult decât o simplă perturbare. Un adversar alege să-și dezvăluie capacitatea de a le scoate din funcțiune. Mesajul politic ar fi că guvernele europene se confruntă cu două fronturi: unul în Est și unul în propriile granițe.

El a făcut o paralelă cu criza rachetelor din Cuba, din 1962, când administrația Kennedy a făcut publice fotografii de recunoaștere cu rachete sovietice din Cuba.

„Dacă nu schimbăm cursul lucrurilor, vom pierde“, a spus Margellati.

Atacurile ar putea urma un tipar de colaborare între serviciile statului și lumea interlopă, observat de mult timp în Rusia. „Pe măsură ce tensiunile geopolitice cresc, mă aștept ca tot mai multe astfel de grupări fie să colaboreze cu grupuri criminale, fie să se dea drept criminali, folosind ransomware și extorcarea ca paravan pentru obiective ale statului“, a spus Joseph Rooke, director senior la firma de informații cibernetice Recorded Future.

Primul val de atacuri asupra frigiderelor, din Franța, a avut mai multe explicații plauzibile, de la adolescenți care se plictiseau până la un fost angajat nemulțumit. Atacurile au arătat însă statelor adverse cât de ușor pot fi vizate supermarketurile și cât de multă perturbare și confuzie se poate produce.

Deși multe lanțuri au anunțat că doar un număr mic de magazine au fost afectate, atacurile au atras atenția și au demonstrat că infrastructura critică poate fi lovită de la distanță. „Atacurile cibernetice nu trebuie concepute ca operațiuni psihologice pentru a avea efecte cognitive“, a spus Charl van der Walt, șeful departamentului de cercetare în securitate al Orange Cyberdefense.

„La această scară și cu această repetiție, nu mai sunt foarte convins că e vorba de cineva inocent“, a declarat Inti De Ceukelaire, cercetător în securitate cibernetică.

Parchetul Federal belgian a confirmat informațiile din presa locală potrivit cărora a deschis o anchetă penală.

Alte explicații rămân posibile

Experții avertizează că alți posibili vinovați sunt încă plauzibili. „Toate variantele sunt deschise, de la actori statali la atacatori individuali“, a spus James Sullivan, directorul pentru securitate cibernetică al think tank-ului britanic RUSI.

Mai mulți analiști au subliniat că, deși dovezile indirecte și contextul pot indica Rusia, deocamdată nu există un răspuns definitiv.

Nu există dovezi că supermarketurile ar fi fost șantajate, cel mai frecvent tip de atac cu motivație financiară, și nicio grupare activistă nu a revendicat atacurile. Un angajat nemulțumit părea o explicație potrivită pentru primele atacuri din Franța, dar nu ar avea sens în cazul celor ulterioare, care au vizat mai multe lanțuri. Nici despre un agent de inteligență artificială scăpat de sub control nu există dovezi.

Rămân astfel puține explicații plauzibile în afara unui grup de hackeri susținut de un stat sau a unui farsor. Nivelul de expertiză necesar pare prea ridicat pentru al doilea caz, deși inteligența artificială face acum mai ușoară obținerea unor asemenea informații.

Oricum, adversarii străini vor observa și vor învăța, a spus Rooke. „Actorii statali vor studia impactul și perturbările produse“, a afirmat el.